Felicitari Smiley - Una dintre cele mai frumoase melodii aparute in ultimul timp !!!

Gropi semnalizate cu...PENSIONARI

Comic si tragic in aceeasi masura!!! Gropile din oras, se pare, mai nou sunt semnalizate cu PENSIONARI ...

 http://www.libertatea.ro/stire/oprescule-iti-place-groapa-asta-282122.html

Stiinta Administratiei si Managementul Public Modern - Ioan I. Gaf-Deac, 2010

Cuprins

Cuvânt înainte

Capitolul I
Bazele administraţiei publice. Teorie şi practică

1.1. Despre Stat
1.2. Noţiunea de putere executivă
1.3. Faptul Administrativ
1.4. Administraţia publică
1.4.1. Administraţia publică - criterii de delimitare de administraţia privată, de administraţia de stat şi de puterea executivă
1.4.2. Administraţia publică în accepţiunea de activitate
1.4.3. Administraţia publică în accepţiunea de sistem
1.5. Raportul de drept administrativ
1.6. Principiile administraţiei publice
1.7. Serviciile publice
1.7.1. Relaţii de interdependenţă care se stabilesc între prestatorii de servicii publice
1.7.2. Gestiunea serviciilor publice
1.7.2.1. Gestiunea directă
1.7.2.2. Gestionarea de către stat
1.7.2.4. Metode de gestiune a serviciilor publice

Capitolul II
Noţiunea, obiectul de cercetare şi evoluţia ştiinţei administraţiei în România şi pe plan global

2.1. Aspecte de bază
2.2. Noţiunea şi obiectul de cercetare al ştiinţei administraţiei
2.3. Originile şi evoluţia ştiinţei administraţiei pe plan global
2.4. Începuturile ştiinţei administraţiei în România
2.5. Relaţiile ştiinţei administraţiei cu alte ştiinţe.
2.6. Noi provocări la început de mileniu ale dreptului administrativ şi ale ştiinţei administraţiei.

Capitolul III
Principii şi metode de cercetare ale ştiinţei administraţiei

3.1. Principiile aplicate în ştiinţa administraţiei
3.1.1. Principii generale
3.1.2. Principii specifice ştiinţei administraţiei
3.2. Metode generale de cercetare ştiinţifică în sfera juridică şi a administraţiei publice
3.2.1. Metoda experimentală.
3.2.2. Simularea
3.2.3. Scenariul
3.2.4. Metode cantitative
3.2.5. Metode prospective
3.2.6. Metoda tipologică
3.2.7. Metoda statistică
3.2.8. Metoda comparativă
3.3. Metodologia cercetării în ştiinţa administraţiei
3.3.1. Noţiuni şi metode de cercetare aplicate în administraţia publică
3.4. Metode de organizare utilizate în administraţia publică
3.4.1. Aspecte de bază
3.4.2. Metoda utilizării de formulare adecvate activităţii instituţiilor din administraţie.
3.4.3. Metoda colectării datelor necesare pentru soluţionarea cererilor.
3.4.4. Metoda repartizării funcţionarilor şi lucrărilor în cadrul organului administrativ.
3.4.5. Metoda consultărilor

Capitolul IV
Elemente de management modern al autorităţilor administraţiei publice. Teoria deciziei administrative.

4.1. Managementul organelor administraţiei publice
4.1.1. Aspecte de bază
4.1.2. Noţiunea de organizare
4.1.3. Noua abordare a managementului autorităţilor publice
4.1.4. „Împrumutul” unui stil de management performant din alte instituţii - Benchmarking
4.1.5.Managementul strategic in sectorul public
4.2. Elemente de teorie a deciziei în administraţia publică
4.2.1. Aspecte de bază
4.2.2. Decizia administrativă
4.2.2.1. Obiectul deciziei administrative
4.2.2.2. Condiţiile şi elementele deciziei administrative.
4.2.2.3. Tipuri de decizii administrative
4.2.2.4. Circuitul deciziei administrative.
4.2.2.5. Acţiunea internă a deciziei administrative.
4.2.2.6. Factorul timp în cadrul acţiunii deciziei administrative.
4.2.2.7. Nivelul deciziei
4.2.2.8. Participanţii la decizia administrativă.
4.2.2.9. Analiza problemei şi atingerea scopului deciziei administrative.
4.2.2.10. Structura deciziei administrative şi acţiunea externă.
4.2.2.11. Efectele deciziei administrative.
4.2.2.12. Executarea deciziei administrative.
4.2.2.13. Controlul şi evaluarea deciziei
4.3. Metode şi tehnici decizionale administrative moderne
4.3.1. Previziunea
4.3.2. Metodologia de elaborare a prognozelor
4.3.3. Tehnici şi modele de luare a deciziilor administrative în condiţii de certitudine.
4.3.3.1. Matricea de selecţie a criteriilor
4.3.3.2. Utilitatea globală
4.3.3.3. Metoda ELECTRE
4.3.3.4. Raţionalizarea deciziilor administrative multicriteriale
4.3.3.4. Tabelul decizional
4.3.4. Tehnici şi modele de luare a deciziilor administrative în condiţii de risc.
4.3.4.1. Aspecte de bază
4.3.4.2. Speranţa matematică
4.3.4.3. Arborii decizionali
4.3.4.4. Simularea decizională
4.3.4.5. Luarea deciziilor prin examinarea compusă
4.3.4.6. Luarea deciziilor cu ajutorul teoriei grafurilor

Capitolul V
Noul tip de administraţie publică, în contextul dezvoltării regionale

5.1 Organizarea administraţiei publice. Regimuri administrative
5.1.1. Elemente preliminarii
5.1.2. Centralizarea
5.1.3 Desconcentrarea
5.1.4. Descentralizarea
5.2. Noul context al dezvoltării regionale
5.2.1. Noţiuni introductive
5.2.2. Consiliul pentru Dezvoltare Regională
5.2.3. Agenţia pentru Dezvoltare Regională
5.3. Caracteristici ale dezvoltării regionale în România
5.4. Conceptul de regionalizare în contextul reformei administraţiei publice
5.5. Direcţii de acţiune pentru implementarea reformei în noul sistem fundamentat pe regionalizare.

Capitolul VI
Premisele moderne ale finanţării în administraţia publică locală din România, ca stat membru al Uniunii Europene
6.1. Aspecte introductive
6.2. Atribuţiile legate de bugetul local
6.3. Tipologia resurselor bugetare
6.4. Descentralizarea fiscală
6.5. Managementul modern al activităţii administraţiei publice - element
esenţial în activitatea de organizare şi execuţie a resurselor financiare.
6.5.1. Aspecte de bază
6.5.2. Direcţii moderne de management public
6.6. Surse alternative de finanţare a administraţiilor publice locale
6.6.1. Premise de cofinanţare europeană.
6.6.2. Piaţa emisiunilor de obligaţiuni în monedă Euro
6.6.3. Împrumutul obligatar prefinanţat printr-un credit bancar de tip “bridge-loan”
6.7. Planul naţional de dezvoltare a României
6.8. Indicatorii financiari de performanţă ai administraţiei publice locale
6.8.1. Structurarea datelor budgetare
6.8.2. Categorii de indicatori de performanţă financiară
6.8.3. Descrierea indicatorilor pe categorii
6.9. Concluzii preliminare cu privire la soluţiile moderne de finanţare în administraţia publică locală

Capitolul VII
Administraţia publică în societatea bazată pe cunoaştere

7.1. Despre reţeaua Internet
7.2. Aspecte şi noţiuni preliminare ale procesului de electronizare a administraţiilor publice în Uniunea Europeană.
7.2.1. eComisia
7.2.2. Planul de Acţiune eEurope 2005
7.2.3. Planul i2010
7.3. Conceptul de societate informaţională
7.4. Societatea informaţională în România
7.4.1. Domenii de activitate electronizate în România
7.4.1.1. Proiecte digitale ale autorităţilor administraţiei publice
7.4.1.2. Justiţia
7.4.1.3. Arhivarea electronică
7.4.1.4. Comerţul electronic
7.4.1.5. Identitatea şi semnătura electronică
7.4.1.6. Licitaţiile electronice
7.4.1.7. Activitatea electronică notarială
7.4.1.8. Plăţile electronice
7.4.2. Protecţia datelor personale şi a vieţii private, în societatea informaţională
7.4.2.1. Datele cu caracter personal şi libera circulaţie a acestora
7.4.2.2. Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
7.4.3. Stadiul electronizării serviciilor publice din administraţie
7.4.4. Posibile deficienţe de operare ale sistemelor informaţionale în instituţiile publice
7.5. Aspecte concluzive preliminarii

Capitolul VIII
Elemente de reformă ale sistemului administraţiei publice în România.

8.1. Bazele reformei administraţiei publice din România
8.2. Reforma administraţiei publice româneşti, din perspectiva Uniunii Europene.
8.3. Reforma administraţiei publice prin informatizare
8.3.1. Reformarea statutului funcţionarului public prin informatizare
8.3.2. Descentralizarea serviciilor publice şi informatizarea
8.3.3. Puncte critice ale Administraţiei publice
8.3.4. Retehnologizarea la nivelul administraţiei publice
8.3.5. Obiectivele informatizării
8.3.6. Avantajele informatizării administraţiei publice
8.3.7. Cadrul legislativ în domeniul electronizării
8.3.7.1. Sistemul Electronic Naţional
8.4. Riscurile şi monitorizarea procesului de reformă în administraţia publică
8.5. Elemente critice cu privire la realizarea reformei în administraţia publică.

Bibliografie

BUGET pentru anul 2010 TARDIV si DEZECHILIBRAT fata de nevoile reale ale ORASULUI !

Joi, 18.03.2010, ora 15.55 am primit in sfarsit un exemplar al Proiectului de Buget Propriu al Municipiului Bucuresti.

Pe langa tardivitate am descoperit ca nenea Oprescu fie minte, fie nu controleaza haosul din executivul PMB.

Am sa revin cu date concrete pe masura ce analizez propunerea dansului de buget. Cert este ca cere populatiei sa stranga cureaua dar in acelasi timp se regasesc sume enorme pentru toate bazaconiile.

CADRUL LEGAL

·        Legea Nr. 11/2010 - Bugetul de stat pe anul 2010, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 60 din 27 ianuarie 2010;

·        Legea Nr. 215 din 23 aprilie 2001 Legea administraţiei publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

·        Legea privind finantele publice locale, legea nr. 273 din 29/06/2006.

CALENDARUL BUGETULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ÎN CONFORMITATE CU CERINȚELE LEGALE

·        27.01.2010 – publicare in M.Of. a Legii Bugetului;

·        12.02.2010 – Definitivarea bugetului și aducerea la cunoștință publică - Obligativitate conform art. 39 alin (3) din L. 273/2006 privind finanțele publice locale;

·        07.03.2010 – Se implinește termenul de 15 zile în care locuitorii unitatii administrativ-teritoriale pot depune contestatii privind proiectul de buget - Obligativitate conform art. 39 alin (3) din L. 273/2006 privind finanțele publice locale;

·        15.03.2010 – termen de aprobare a bugetului local – Obligativitate conform art. 45, alin.(4) din Legea 215/2001 privind administrația public locală, cu modificările și completările ulterioare.

 

Legea Nr. 215 din 23 aprilie 2001 Legea administraţiei publice locale

Art. 36 

(4) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local:

a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

Art. 45

(2) Se adoptă cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie următoarele hotărâri ale consiliului local:

a) hotărârile privind bugetul local;

(4) Dacă bugetul local nu poate fi adoptat după două şedinţe consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfăşura pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget, dar nu mai târziu de 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Legea privind finantele publice locale, legea nr. 273 din 29/06/2006

Art. 5

(3) Fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinatii, respectiv pe actiuni, activitati, programe, proiecte, obiective, se efectueaza in concordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publice locale, cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor si in interesul colectivitatilor locale respective.

Principiul transparentei si publicitatii

Art. 8

Procesul bugetar este deschis si transparent, acesta realizandu-se prin:

a) publicarea in presa locala, pe pagina de internet a institutiei publice, sau afisarea la sediul autoritatii administratiei publice locale respective a proiectului de buget local si a contului anual de executie a acestuia;

b) dezbaterea publica a proiectului de buget local, cu prilejul aprobarii acestuia;

c) prezentarea contului anual de executie a bugetului local in sedinta publica.

Aprobarea si centralizarea bugetelor locale

Art. 39

(3) Pe baza veniturilor proprii si a sumelor repartizate potrivit alin. (2), ordonatorii principali de credite, in termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, definitiveaza proiectul bugetului local, care se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul unitatii administrativ-teritoriale. Locuitorii unitatii administrativ-teritoriale pot depune contestatii privind proiectul de buget in termen de 15 zile de la data publicarii sau afisarii acestuia.

 

Din pacate majoritatea membrilor din Comitetul Municipal pentru Energie a avizat favorabil (8-6) Raportul final al Strategiei Energetiece - care este o facatura !!!

Am votat IMPOTRIVA acestui document care pe viitor va afecta SERIOS problematica energetica a Municipiului Bucuresti, cu precadere problematica energiei termice! 


 CONSIDERAŢII ASUPRA PROPUNERILOR DIN

„STRATEGIA ENERGETICĂ A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI”

                                              

1.            Strategia elaborată de firmele de consultanţă daneze Grontmij / Carl Bro, în forma prezentată, nu răspunde „Termenilor de referinţă” întrucât nu tratează ansamblul problemelor energetice ale oraşului aşa cum s-a cerut prin tematica iniţială, ci numai serviciul energetic în care este implicată parţial Primăria Municipiului Bucureşti respectiv serviciul privind asigurarea energiei termice prin sistemele centralizate exploatate de RADET şi aspectele globale privind transportul urban în municipiul Bucureşti.

2.            În problema asigurării cu energie termică a consumatorilor din municipiul Bucureşti „Strategia” nu a tratat şi alimentarea cu gaze naturale a oraşului lăsând fără rezolvări strategice două aspecte grave şi anume:

-       existenţa în acelaşi condominiu a mai multor sisteme de încălzire deşi strategia naţională interzice acest lucru

-       adoptarea pentru ansamblurile de noi construcţii imobiliare în exclusivitate a soluţiilor de încălzire cu centrale termice de bloc sau de apartament deşi strategia naţională impune obligativitatea luării în considerare şi a soluţiilor de cogenerare.

3.            Determinarea necesarului de căldură şi prognoza cererii pentru sistemul de termoficare al municipiului Bucureşti două elemente esenţiale pentru fundamentarea strategiei au fost tratate superficial şi fără o bază ştiinţifică.

            Astfel valorile de plecare folosite în cadrul analizei sunt:

-       necesarul de căldură anual specific este considerat fără nici o explicaţie de 180 kWh/m²·an (150 kWh/m²·an la clădirile existente şi 200 kWh/m²·an la clădirile noi).

            Aceste valori, se arată în strategie, vor trebui reduse, potrivit obiectivelor U.E. până la:

·         90-100 kWh/ m²·an la clădirile existente

·         50 kWh/ m²·an la clădirile noi

-       consumul de căldură înregistrat şi facturat în anul 2007 în sistemul de termoficare (fără C.T.) a fost de 20.580 TJ.

-       reducerea necesarului de căldură propusă, la nivelul anului 2030 este de 45% faţă de anul 2007.

            Toate aceste trei valori care stau la baza determinării necesarului de căldură şi a prognozei cererii sunt insuficient fundamentate.

            O corecţie a acestor valori se poate face dacă se iau în considerare valorile reale ale consumurilor înregistrate în ultimii 5 ani.

            Necesarul de căldură anual specific pentru clădirile racordate la sistemul de termoficare al RADET (fără CT) înregistrat şi facturat în ultimii 3 ani a fost:

ANUL	Consumul de căldură facturat în sistemul de termoficare (fără CT)
	TOTAL		LOCUINŢE		AGENŢI ECON.
	Gcal	TJ	Gcal	TJ	Gcal	TJ
2004	5.741.724	24.040	5.065.420	21.209	676.304	2.831
2005	5.859.085	24.532	5.161.047	21.609	698.038	2.923
2006	5.348.638	22.395	4.684.909	19.616	663.729	2.779
2007	4.863.163	20.362	4.286.341	17.947	576.823	2.415
2008	4.695.006	19.507	4.071.337	17.047	587.669	2.460

            Locuinţele din Bucureşti alimentate cu căldură din sistemul de termoficare reprezintă 570.000 apartamente fizice respectiv cca. 600.000 de apartamente convenţionale cu suprafaţa de 72 m²/ap.

            Consumul de căldură anual specific înregistrat în anul 2007 de 17947 TJ (4.985.278 MWh) este deci de:

           

            Consumul de căldură mediu pe ultimii 3 ani a fost de 18.203 TJ/an (5.056.481 MWh/an), iar consumul de căldură anual specific rezultat a fost:

           

            Ambele valori sunt cu mult sub valorile de 180 kWh/m²an şi chiar sub cea referitoare numai la clădirile vechi de 150 kWh/m²an.

            Consumul de căldură înregistrat şi facturat în anul 2007 (an de referinţă luat în considerare în cadrul strategiei) pentru clădirile racordate la sistemul de termoficare nu este de 20580 TJ ci de 17.947 TJ diferenţa fiind căldura facturată pentru agenţii economici racordaţi la sistemul centralizat.

            Reducerea necesarului de căldură de 45% la nivelul anului 2030 faţă de anul 2007 stabilită pentru încadrarea în cifrele din strategia naţională şi din obiectivele UE (100 kWh/m²an) este o valoare nejustificată şi tehnic nerealistă. Această reducere poate fi de 15-17% dacă se iau în considerare înregistrările de consum pe ultimii 3 ani şi de 22% dacă analiza se raportează la ultimii 5 ani.

            Consumul de căldură prognozat pentru anul 2030 este de 14.040 TJ ceeace reprezintă o reducere cu 21,8% a consumului clădirilor de locuit din anul 2007.

            Ca urmare măsurile necesare a fi luate prin strategie pentru a atinge obiectivele propuse nu trebuie să corespundă unei reduceri de 45% a consumului din anul 2007 ci la o reducere de 22,0% ceeace impune reevaluarea măsurilor propuse şi a ordinei de prioritate a acestora în cadrul strategiei.

            Prin aceasta măsurile propuse trebuie să fie reevaluate în cadrul analizei PIR (Planificarea Integrată a Resurselor).

4.            Una dintre problemel cele mai importante ale Strategiei Energetice a Municipiului Bucureşti este problema producerii energiei termice respectiv a surselor de energie în general.

            În prezent sistemul de termoficare al municipiului Bucureşti are la bază sub aspectul producerii numai centrale de cogenerare cu excepţia CT Casa Presei care aparţine RADET.

            În mod surprinzător Strategia propusă deşi ia în considerare în cadrul analizei PIR şi soluţia surselor centralizate de cogenerare aceasta este eliminată facil atât la prima evaluare cât şi la cea de a doua evaluare deşi în ambele etape aceasta se dovedea cea mai avantajoasă.

            În legătură cu acest subiect de fond în concepţia strategiei energetice a municipiului Bucureşti se menţionează următoarele:

            - Nu au fost aprofundate elementele privind investiţiile pe care ELCEN actualul deţinător al principalelor centrale de cogenerare existente şi care acoperă 90% din necesarul de cpldură al oraşului le-a realizat sau le are în curs de promovare. Aceste investiţii vizează CET Bucureşti Vest, CET Bucureşti Sud, CET Grozăveşti, CET Progresu şi CET Titan şi depăşesc 400 milioane de EURO.

            Prin aceste investiţii centralele existente se vor transforma în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă şi se vor încadra în cerinţele de mediu prevăzute în obiectivele UE.

            - Nu au fost analizate în suficientă măsură implicaţiile renunţării la cele mai importante magistrale de transport care au fost modernizate printre primele prin credite externe şi care alcătuiesc structura de bază a sistemului de transport de la aceste centrale către zonele de consum.

            - Nu s-a ţinut seama că puterea instalată în sursele de cogenerare centralizate este de 1124 MW (echivalent cu CTE Rovinari 4x300 MW) şi că acestea asigură necesarul de energie electrică al municipiului Bucureşti în condiţii de funcţionare insulară în situaţii de avarii sau de calamităţi naturale.

            - Nu s-a ţinut seama de faptul că prin amplasarea lor în afara zonei centrale a oraşului prin soluţiile superioare privind protejarea mediului sunt incomparabil mai avantajoase faţă de amplasarea de cazane sau chiar centrale de cogonerare mici situate în zonele de consum.

            - Nu s-a ţinut seama de faptul că anularea consumului de vară prin propunerea de includere în proiectele de izolare termică a blocurilor a panourilor solare va influenţa negativ eficienţa energetică a investiţiilor în centralele de cogenerare atât cele mari, cât şi cele descentralizate şi că efectele pozitive privind funcţionarea acestora la durată mare ar putea anula eficienţa panourilor solare şi a instalaţiilor de acumulare aferente.

            - Nu s-a ţinut seama de investiţiile uriaşe în reţelele de gaze şi în staţiile de reglare necesare în cazul amplasării surselor de căldură (centrale de cogenerare şi cazanele de vârf) în zonele de consum care ar putea face imposibilă adoptarea soluţiei propuse prin strategie chiar şi din punct de vedere tehnic fără o analiză a acestei probleme împreună cu Distrigaz.

            - Nu s-a ţinut seama de implicaţiile amplasării surselor în zonele de consum sub aspectul proprietăţii terenurilor şi al acceptabilităţii cetăţenilor din zonă.

5.         Strategia propune înlocuirea sistemului centralizat de producere prin reproiectarea şi reconstrucţia acestuia şi reconfigurarea schemei generale de termoficare a municipiului Bucureşti prin centrale de incinerare a deşeurilor, unităţi de cogenerare descentralizate, cazane pentru acoperirea vârfului instalate în zonele de consum şi sisteme de încălzire solară. Lucrările propuse presupun în acelaşi timp şi reproiectarea şi reconstrucţia sistemului de transport şi al celui de distribuţie iar investiţiile totale au fost evaluate la 6,8 mld. EURO pentru perioada 2009-2020.

            Trebuie subliniat că strategia nu ţine seama de faptul că soluţiile şi tehnologiile propuse au fost cunoscute şi în anul 1994 în care prin programul PHARE tot o firmă de consultanţă daneză – Danish Power Consult - a elaborat Studiul de Reabilitare a Sistemului de Termoficare al Municiului Bucureşti prin care s-au propus alte strategii tehnologice estimate la cca. 934 mil. USD.

            Multe din aceste soluţii au fost finalizate sau se află în curs de finalizare şi au constat în reconstrucţii de reţele de transport şi distribuţie utilizând numai conducte preizolate, montarea de schimbătoare de căldură cu plăci pe circuitele de încălzire şi de apă caldă de consum din punctele termice existente, montarea pompelor cu turaţie variabilă în punctele termice, contorizarea circuitelor primare şi secundare, instalarea de module de tratare a apei, de expansiune şi de echilibrare în punctele termice.

            Este de neînţeles cum aceiaşi autori care au propus în urmă cu câţiva ani lucrările menţionate pentru care ulterior s-au cheltuit sute de milioane de USD ne prezintă acum o nouă Strategie care restructurează total sistemul de termoficare fără a lua în considerare sumele cheltuite până în prezent.

            Toate tehnologiile propuse în noua Strategie propusă de consultanţii danezi sunt cunoscute, au fost incluse în multe studii Strategice de alimentare cu căldură a localităţilor din ţară, elaborate de proiectanţi români, unele dintre ele adaptate la specificul fiecărei localităţi fiind deja aplicate.

            Evident că tehnologiile propuse prin Strategie  respectiv redimensionarea cererii de consum a capacităţii surselor şi a reţelelor de transport şi distribuţie, instalarea de module termice la consumatori însoţită de schimbarea sistemului cu 4 ţevi în sistemul cu 2 ţevi, introducerea reglajului mixt de livrare a căldurii etc. sunt aplicabile şi chiar aplicate şi în sistemul de termoficare al municipiului Bucureşti dar nu printr-o restructurare totală a acestuia ci prin integrarea lor în cadrul procesului de modernizare generală şi retehnologizare a sistemului.

6.         Pentru a fi cât mai convingătoare propunerile făcute, Strategia abundă în comparaţii cu sistemul de termoficare al Capitalei daneze Copenhaga.

            Dar iată că recent a apărut nr. 3 din 2009 al revistei HOT/COOL editată de DBDH o prestigioasă Asociaţie în domeniul termoficării, în care este publicat articolul „Heat Plan for the Capital area of. Danmark” în care dl. Lars Gulev fost preşedinte al DBDH face o prezentare a strategiei Sistemului de termoficare din Copenhaga cu problematică similară Strategiei municipiului Bucureşti.

            Pentru compararea modului de abordare şi a propunerilor celor două strategii vă redau mai jos concluziile strategiei oraşului Copenhaga.

Trebuie spus de la bun început că sistemul de termoficare al oraşului Copenhaga este un sistem centralizat de alimentare cu căldură / performant care dispune de trei centrale mari de cogenerare pe cărbune, gaze şi păcură, şi are un grad de integrare a resurselor regenerabile de cca. 35 % prin existenţa unor centrale mari de deşeuri şi biomasă şi folosirea energiei geotermală.

            Compania de consultanţă „Ea Energianalyse” a efectuat analiza în baza următoarelor obiective:

-       să asigure o viziune asupra perspectivelor termoficării din Copenhaga

-       să clarifice care este rolul termoficării în energetica de ansamblu a oraşului

-       să examineze care surse ale sistemului de termoficare prezintă interes în viitor sub aspect economic şi de mediu

-       să examineze şi să creeze precondiţii pentru dezvoltarea unui sistem de termoficare bazat pe resurse energetice regenerabile şi care ar putea fi consecinţele social-economice ale acestei schimbări

Au fost dezvoltate 4 scenarii pentru anul 2025 şi un scenariu pentru perspectiva anului 2050 care să asigure încadrarea în ratele angajate de reducere a emisiilor de CO₂ de 50-80 %.

            În toate scenariile pentru anul 2025 a fost dublată utilizarea actuală a resurselor regenerabile respectiv să se atingă până în acest an până la 70 %.

            Din concluziile lucrării se reţin următoarele:

-       Eficienţa termoficării creşte odată cu creşterea preţurilor combustibililor şi a CO₂, faţă de producerea separată a energieie electrice şi termice.

-       Sistemele de termoficare reabilitate coerent oferă o largă flexibilitate şi o bună oportunitate pentru includerea resurselor retgenerabile în producerea de energie în condiţii semnificativ mai ieftine decât cele obţinute în cazul soluţiilor individuale.

-       Conversia CET-urilor de pe combustibili clasici pe biomasă se poate face prin reproiectarea în 4-5 ani. Cele mai mari provocări constau în elaborarea logisticii privitoare la procurarea biomasei, transportul şi depozitarea acesteia.

-       Energia geotermală poate reduce dependenţa de biomasă dar în prezent este o soluţie foarte scumpă. În plus pompele de căldură nu reduc emisiile de CO₂ atâta timp cât producţia marginală de electricitate se bazează încă mult timp pe cărbune.

-       Energia solară indusă în sistemele centralizate de alimentare cu căldură prin centrale solare mari este o formă relativ ieftină de alimentare cu căldură, dar căldura este produsă pe perioada de vară când centralele pe deşeuri acoperă cea mai mare parte a necesarului de căldură, iar căldura obţinută din centralele noi solare este mai scumpă comparativ cu cogenerarea pe biomasă. Costurile centralelor colective solare pentru sistemele centralizate de alimentare cu căldură reprezintă jumătate din valoarea centralelor solare de bloc sau numai un sfert din valoarea centralelor solare pentru clădiri unifamiliale.

7.         Concluziile studiului întocmit de Compania de consultanţă „Ea – Energianalyse” pentru Copenhaga scot în evidenţă faptul că analiza efectuată a ţinut seama într-o măsură mult mai mare de situaţia existentă a sistemului de termoficare şi a abordat într-o manieră mult mai motivată ştiinţific modul în care pot fi implementate eficient resursele regenerabile în cadrul sistemelor de termoficare existente.

8.         Chiar dacă obiectivele generale urmărite prin strategia energetică a municipiului Bucureşti sunt apropiate de cele ale capitalei daneze Copenhaga, soluţiile tehnologice propuse şi încadrarea acestora în situaţia specifică a sistemului de termoficare al municipiului Bucureşti nu sunt susţinute suficient nici sub aspect tehnic nici sub aspectul eficienţei energetice ceea ce conduce la concluzia că sunt inaplicabile.

            Pentru analize similare efectuate în alte ţări, Banca Mondială a propus altă ordine de priorităţi de ordin strategic şi anume:

-       program de modernizare majoră a centralelor de cogenerare existente

-       program de conversie a centralelor termice existente în centrale de cogenerare

-       program de creştere a eficienţei energetice

-       program de utilizare a resurselor regenerabile