Se afișează postările cu eticheta o carte de duminica. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta o carte de duminica. Afișați toate postările

28.03.2010

Stiinta Administratiei si Managementul Public Modern - Ioan I. Gaf-Deac, 2010



Cuprins


Cuvânt înainte
Capitolul I
Bazele administraţiei publice. Teorie şi practică


1.1. Despre Stat
1.2. Noţiunea de putere executivă
1.3. Faptul Administrativ
1.4. Administraţia publică
1.4.1. Administraţia publică - criterii de delimitare de administraţia privată, de administraţia de stat şi de puterea executivă
1.4.2. Administraţia publică în accepţiunea de activitate
1.4.3. Administraţia publică în accepţiunea de sistem
1.5. Raportul de drept administrativ
1.6. Principiile administraţiei publice
1.7. Serviciile publice
1.7.1. Relaţii de interdependenţă care se stabilesc între prestatorii de servicii publice
1.7.2. Gestiunea serviciilor publice
1.7.2.1. Gestiunea directă
1.7.2.2. Gestionarea de către stat
1.7.2.4. Metode de gestiune a serviciilor publice

Capitolul II
Noţiunea, obiectul de cercetare şi evoluţia ştiinţei administraţiei în România şi pe plan global


2.1. Aspecte de bază
2.2. Noţiunea şi obiectul de cercetare al ştiinţei administraţiei
2.3. Originile şi evoluţia ştiinţei administraţiei pe plan global
2.4. Începuturile ştiinţei administraţiei în România
2.5. Relaţiile ştiinţei administraţiei cu alte ştiinţe.
2.6. Noi provocări la început de mileniu ale dreptului administrativ şi ale ştiinţei administraţiei.

Capitolul III
Principii şi metode de cercetare ale ştiinţei administraţiei


3.1. Principiile aplicate în ştiinţa administraţiei
3.1.1. Principii generale
3.1.2. Principii specifice ştiinţei administraţiei
3.2. Metode generale de cercetare ştiinţifică în sfera juridică şi a administraţiei publice
3.2.1. Metoda experimentală.
3.2.2. Simularea
3.2.3. Scenariul
3.2.4. Metode cantitative
3.2.5. Metode prospective
3.2.6. Metoda tipologică
3.2.7. Metoda statistică
3.2.8. Metoda comparativă
3.3. Metodologia cercetării în ştiinţa administraţiei
3.3.1. Noţiuni şi metode de cercetare aplicate în administraţia publică
3.4. Metode de organizare utilizate în administraţia publică
3.4.1. Aspecte de bază
3.4.2. Metoda utilizării de formulare adecvate activităţii instituţiilor din administraţie.
3.4.3. Metoda colectării datelor necesare pentru soluţionarea cererilor.
3.4.4. Metoda repartizării funcţionarilor şi lucrărilor în cadrul organului administrativ.
3.4.5. Metoda consultărilor

Capitolul IV
Elemente de management modern al autorităţilor administraţiei publice. Teoria deciziei administrative.


4.1. Managementul organelor administraţiei publice
4.1.1. Aspecte de bază
4.1.2. Noţiunea de organizare
4.1.3. Noua abordare a managementului autorităţilor publice
4.1.4. „Împrumutul” unui stil de management performant din alte instituţii - Benchmarking
4.1.5.Managementul strategic in sectorul public
4.2. Elemente de teorie a deciziei în administraţia publică
4.2.1. Aspecte de bază
4.2.2. Decizia administrativă
4.2.2.1. Obiectul deciziei administrative
4.2.2.2. Condiţiile şi elementele deciziei administrative.
4.2.2.3. Tipuri de decizii administrative
4.2.2.4. Circuitul deciziei administrative.
4.2.2.5. Acţiunea internă a deciziei administrative.
4.2.2.6. Factorul timp în cadrul acţiunii deciziei administrative.
4.2.2.7. Nivelul deciziei
4.2.2.8. Participanţii la decizia administrativă.
4.2.2.9. Analiza problemei şi atingerea scopului deciziei administrative.
4.2.2.10. Structura deciziei administrative şi acţiunea externă.
4.2.2.11. Efectele deciziei administrative.
4.2.2.12. Executarea deciziei administrative.
4.2.2.13. Controlul şi evaluarea deciziei
4.3. Metode şi tehnici decizionale administrative moderne
4.3.1. Previziunea
4.3.2. Metodologia de elaborare a prognozelor
4.3.3. Tehnici şi modele de luare a deciziilor administrative în condiţii de certitudine.
4.3.3.1. Matricea de selecţie a criteriilor
4.3.3.2. Utilitatea globală
4.3.3.3. Metoda ELECTRE
4.3.3.4. Raţionalizarea deciziilor administrative multicriteriale
4.3.3.4. Tabelul decizional
4.3.4. Tehnici şi modele de luare a deciziilor administrative în condiţii de risc.
4.3.4.1. Aspecte de bază
4.3.4.2. Speranţa matematică
4.3.4.3. Arborii decizionali
4.3.4.4. Simularea decizională
4.3.4.5. Luarea deciziilor prin examinarea compusă
4.3.4.6. Luarea deciziilor cu ajutorul teoriei grafurilor

Capitolul V
Noul tip de administraţie publică, în contextul dezvoltării regionale
5.1 Organizarea administraţiei publice. Regimuri administrative
5.1.1. Elemente preliminarii
5.1.2. Centralizarea
5.1.3 Desconcentrarea
5.1.4. Descentralizarea
5.2. Noul context al dezvoltării regionale
5.2.1. Noţiuni introductive
5.2.2. Consiliul pentru Dezvoltare Regională
5.2.3. Agenţia pentru Dezvoltare Regională
5.3. Caracteristici ale dezvoltării regionale în România
5.4. Conceptul de regionalizare în contextul reformei administraţiei publice
5.5. Direcţii de acţiune pentru implementarea reformei în noul sistem fundamentat pe regionalizare.

Capitolul VI
Premisele moderne ale finanţării în administraţia publică locală din România, ca stat membru al Uniunii Europene

6.1. Aspecte introductive
6.2. Atribuţiile legate de bugetul local
6.3. Tipologia resurselor bugetare
6.4. Descentralizarea fiscală
6.5. Managementul modern al activităţii administraţiei publice - element
esenţial în activitatea de organizare şi execuţie a resurselor financiare.
6.5.1. Aspecte de bază
6.5.2. Direcţii moderne de management public
6.6. Surse alternative de finanţare a administraţiilor publice locale
6.6.1. Premise de cofinanţare europeană.
6.6.2. Piaţa emisiunilor de obligaţiuni în monedă Euro
6.6.3. Împrumutul obligatar prefinanţat printr-un credit bancar de tip “bridge-loan”
6.7. Planul naţional de dezvoltare a României
6.8. Indicatorii financiari de performanţă ai administraţiei publice locale
6.8.1. Structurarea datelor budgetare
6.8.2. Categorii de indicatori de performanţă financiară
6.8.3. Descrierea indicatorilor pe categorii
6.9. Concluzii preliminare cu privire la soluţiile moderne de finanţare în administraţia publică locală

Capitolul VII
Administraţia publică în societatea bazată pe cunoaştere


7.1. Despre reţeaua Internet
7.2. Aspecte şi noţiuni preliminare ale procesului de electronizare a administraţiilor publice în Uniunea Europeană.
7.2.1. eComisia
7.2.2. Planul de Acţiune eEurope 2005
7.2.3. Planul i2010
7.3. Conceptul de societate informaţională
7.4. Societatea informaţională în România
7.4.1. Domenii de activitate electronizate în România
7.4.1.1. Proiecte digitale ale autorităţilor administraţiei publice
7.4.1.2. Justiţia
7.4.1.3. Arhivarea electronică
7.4.1.4. Comerţul electronic
7.4.1.5. Identitatea şi semnătura electronică
7.4.1.6. Licitaţiile electronice
7.4.1.7. Activitatea electronică notarială
7.4.1.8. Plăţile electronice
7.4.2. Protecţia datelor personale şi a vieţii private, în societatea informaţională
7.4.2.1. Datele cu caracter personal şi libera circulaţie a acestora
7.4.2.2. Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
7.4.3. Stadiul electronizării serviciilor publice din administraţie
7.4.4. Posibile deficienţe de operare ale sistemelor informaţionale în instituţiile publice
7.5. Aspecte concluzive preliminarii


Capitolul VIII
Elemente de reformă ale sistemului administraţiei publice în România.
8.1. Bazele reformei administraţiei publice din România
8.2. Reforma administraţiei publice româneşti, din perspectiva Uniunii Europene.
8.3. Reforma administraţiei publice prin informatizare
8.3.1. Reformarea statutului funcţionarului public prin informatizare
8.3.2. Descentralizarea serviciilor publice şi informatizarea
8.3.3. Puncte critice ale Administraţiei publice
8.3.4. Retehnologizarea la nivelul administraţiei publice
8.3.5. Obiectivele informatizării
8.3.6. Avantajele informatizării administraţiei publice
8.3.7. Cadrul legislativ în domeniul electronizării
8.3.7.1. Sistemul Electronic Naţional
8.4. Riscurile şi monitorizarea procesului de reformă în administraţia publică
8.5. Elemente critice cu privire la realizarea reformei în administraţia publică.


Bibliografie

31.01.2010

O carte in fiecare duminica (1)

Albert Camus - MITUL LUI SISIF

"Se poate face aceeaşi observaţie cu privire la o noţiune atît de diferită ca aceea a ideii neantului. Ea nu adaugă şi nici nu suprimă nimic din real. În experienţa psihologică a neantului, propriul nostru neant îşi capătă cu adevărat sensul cînd consideră ceea ce se va întîmpla peste două mii de ani. Sub unul din aspectele sale, neantul este făcut tocmai din suma de vieţi viitoare care nu vor fi ale noastre."



Albert Camus (n. 7 noiembrie 1913, Mondovi, Algeria - d. 4 ianuarie 1960, Villeblevin, departamentul Yonne, Franţa) a fost un romancier, dramaturg şi filozof francez, reprezentant al existenţialismului.

Personalitate complexă a culturii franceze, Albert Camus se afirmă ca scriitor paralel şi tangenţial cu formarea unui nou curent ideologic, existenţialismul, al cărui fundament teoretic îl oferă prin intermediul în principal a două eseuri filozofice (Mitul lui Sisif – 1942 şi Omul revoltat - 1951), deşi toată viaţa a negat această contribuţie.
Opera lui cuprinde romane, povestiri, piese de teatru şi eseuri, ilustrând în ansamblu raportul dintre solitar şi solidar în umanitate sau – cum nota biograful său, Roger Grenier – "soarele şi umbra unui suflet mediteranean".
Volumele sale de povestiri Reversul şi Faţa, Exilul şi împărăţia conţin în formă artistică episoade ale copilăriei algeriene şi chiar momente ulterioare, fără să anticipeze tematica romanelor.
Moartea fericită este varianta iniţială a romanului Străinul (1942), căruia i-au urmat alte doua romane: Ciuma (1946) şi Căderea (1956), care propuneau două atitudini existenţiale numite explicit şi în eseuri: constatarea absurdului existenţei, care dizolvă voinţa, şi lupta, care anulează temporar lipsa de sens a vieţii.
Piesele de teatru Caligula (1938), Neînţelegerea (1944), Starea de asediu (1948) şi Cei drepţi (1949) formează dramturgia camusiană care reia în formă dramatizată idei din romanele şi eseurile sale.
Spre exemplu, cea de-a doua piesă prezintă o situaţie de un tragic absurd: o hangiţă şi mama sa ucid într-o seară un client necunoscut, descoperind că acesta le era frate, respectiv fiu, iar de această "neînţelegere" ia notă străinul – Meursault – în închisoare, citind un articol de ziar, lipit de peretele celulei sale.
„Ciclul absurdului” este termenul folosit de Albert Camus pentru a face referire la o parte din opera sa: Străinul (roman), Caligula (piesă de teatru), Mitul lui Sisif (eseu), Neînţelegerea (piesă de teatru).