Mihai Mincan
Curtea de Conturi sesizează DNA şi propune suspendarea din funcţie a şefului Administraţiei Parcurilor din Capitală, Radu Popa. După afacerile cu ceasurile stradale şi cu biblio-cârciumi inventate, şeful Parcurilor, Radu Popa, a plătit iarba de sub zăpezi şi l-a îmbogăţit pe Moş Crăciun.
Curtea de Conturi cere suspendarea din funcţie a lui Radu Popa, actualul director al Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB). Măsura survine ca urmare a definitivării unui raport de control al inspectorilor Curţii, realizat anul acesta. Concluziile verificărilor au fost deja trimise procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) care au declanşat, la rândul lor, o anchetă privind contractele încheiate de ALPAB în mandatul lui Radu Popa.
În 2009, pus sub semnul crizei economice, ALPAB ar fi cheltuit sume uriaşe pe proiecte gen: ceasuri stradale suflate cu aur industrial, mese de şah de câte 7.000 de lei bucata, închirierea, cu sume imense, de reni, elfi şi sănii sau vopsirea unor cârciumi în biblioteci.
Înverzirea dintre troiene
Una dintre afacerile de la ALPAB, relevante pentru modul în care erau cheltuiţi banii în mandatul lui Radu Popa, se referă la o serie de lucrări de semănare gazon în Parcul Herăstrău şi în Ştrandul Dâmboviţa. Potrivit inspectorilor Curţii de Conturi, firma contractată de ALPAB , SC
În acea perioadă însă, Capitala se afla îngropată sub strat de zăpadă. „Conform buletinului meteo, în zilele respective, grosimea stratului de zăpadă în Bucureşti era de 16-18 cm, ceea ce ar fi făcut imposibilă recepţia acestor lucrări", precizează raportul Curţii de Conturi.
Bogdan Florea, patronul firmei care a pus iarba miraculoasă, confirmă existenţa mai multor contracte încheiate între firma sa şi reprezentanţii ALPAB, toate privind lucrări de semănare gazon în Capitală. „Nu-mi amintesc de nicio recepţie atunci, în decembrie. Era zăpadă în Bucureşti? Nu-mi aduc aminte de aşa ceva. Poate că doar facturile sunt din acea perioadă, iar recepţia a fost făcută ulterior. Se mai întâmplă asta", a încercat Florea să explice fenomenul.
Bogdan Florea, patronul firmei care a pus iarba miraculoasă, confirmă existenţa mai multor contracte încheiate între firma sa şi reprezentanţii ALPAB, toate privind lucrări de semănare gazon în Capitală. „Nu-mi amintesc de nicio recepţie atunci, în decembrie. Era zăpadă în Bucureşti? Nu-mi aduc aminte de aşa ceva. Poate că doar facturile sunt din acea perioadă, iar recepţia a fost făcută ulterior. Se mai întâmplă asta", a încercat Florea să explice fenomenul.
Elfi există şi sunt plătiţi regeşte
O altă afacere ciudată plătită din banii publici se referă la organizarea Crăciunului în Capitală. În 30 noiembrie 2009, reprezentanţii ALPAB încheiau un contract cu firma SC NDI Grup Expert SRL. Valoarea contractului: 63.800 de lei (fără TVA), echivalentul a 16.000 de euro, banii urmând să fie plătiţi în două tranşe egale, în cursul lunii decembrie a aceluiaşi an.
La obiectul contractului este prevăzută următoarea înţelegere: „Punerea la dispoziţie a doi reni (inclusiv doi elfi), o sanie şi un actor deghizat în Moş Crăciun (...) în scopul folosirii acestora la parada organizată în parcuri, cu ocazia evenimentelor dedicate Sărbătorilor de iarnă". Suma achitată de către reprezentanţii ALPAB acoperea astfel o activitate a cărei durată, prevăzută în contractul încheiat cu SC NDI Grup Expert, era de numai „9 zile în limita a maximum 58 de ore".
Activitatea se întindea pe parcursul a aproximativ şase ore pe zi. Un calcul simplu al afacerii descrise de Curtea de Conturi conduce la următoarea concluzie: fiecare dintre cei cinci participanţi angajaţi de ALPAB (cei doi reni, doi elfi şi un actor deghizat) era remunerat cu aproximativ 236 de lei pe oră.
Şahul, un sport costisitor
În fine, o altă afacere încheiată de ALPAB în mandatul lui Radu Popa se referă la un contract de reparaţie a unor mese de şah din parcurile Capitalei. Pentru recondiţionarea a zece astfel de mese, ALPAB a încheiat, în 24 august 2009, un contract cu firma SC Land Mark Design, în valoare de 70.802 lei.
Aproximativ 7.000 de lei pentru fiecare masă de şah reparată. Suma este astronomică în raport cu preţul real al unei mese noi. Un model similar celor văzute în Cişmigiu sau Herăstrău costă maximum 400 de lei.
Popa şi ceasurile de aur
În urmă cu aproape două luni, „Adevărul" dezvăluia o altă afacere cu multe semne de întrebare realizată în mandatul lui Radu Popa. Opt dintre cele zece ceasuri stradale, placate cu aur, comandate şi achitate integral de către ALPAB, fuseseră pierdute pe traseul dinspre America
„Nu le-am putut ţine la noi, la ALPAB, pentru că nu avem condiţii de depozitare. Dar vă asigur că sunt la depozitul de la «Soluţii Urbane», eu le-am văzut", declara Radu Popa, la 1 aprilie. Ceasurile aveau să apară însă abia pe 11 aprilie, fiind descărcate dintr-un container în Portul Agigea. În prealabil, şeful ALPAB trimisese câteva fotografii cu două dintre orologii, inscripţionate cu „Sfântul Gheorghe" şi „Tineretului". Detaliile din fotografii indicau însă faptul că pozele au fost făcute înainte de a fi trimise spre ţară , într-un depozit din SUA.
Ciudata transformare a unor biblioteci în terase
O altă afacere marca „Radu Popa", scoasă la iveală de „Adevărul", se referea la celebrul program „Biblioteci în aer liber". Doi dintre cei care figurau pe hârtie ca fiind beneficiarii acestui proiect erau, de fapt, proprietarii a două terase bucureştene. Curtea de Conturi susţinea, la acel moment, că investiţiile, în valoare de aproximativ 35.000 de euro, s-au făcut doar pe hârtie.
Contractele privind lucrările de renovare fuseseră încheiate, în 7 iulie 2009, de către ALPAB cu firma de construcţii Adeo Confort Construct din Capitală.
Contractele privind lucrările de renovare fuseseră încheiate, în 7 iulie 2009, de către ALPAB cu firma de construcţii Adeo Confort Construct din Capitală.
Obiectele celor două contracte erau identice: „lucrări de reparaţii bibliotecă", fără a se preciza vreo zonă pentru vreunul dintre aşezămintele culturale de acest fel. Nicio lună mai târziu, pe 3 august 2009, ambele lucrări erau oficializate printr-un proces de recepţie favorabil. Cu deosebirea că bibliotecile prevăzute în contractele încheiate nu fuseseră niciodată realizate. În fapt, în devizele de lucrări realizate de firma Adeo Confort, la secţiunea obiectiv, apăreau două terase publice, ambele din Parcul Herăstrău: „Tête-à-tête" şi „Boema".
Transformarea peste noapte
Potrivit Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al ALPAB, aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti din 25 noiembrie 2008, obiectul de activitate al ALPAB îl constituie „administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi protejarea lacurilor, ştrandurilor, spaţiilor verzi, în scopul furnizării publicului vizitator de servicii de agrement".
Textul hotărârii, dar şi controlul efectuat la faţa locului i-au făcut pe reprezentanţii Curţii de Conturi să concluzioneze: „S-au efectuat plăţi nelegale, în sumă totală de 141.861 de lei (35.500 de euro), din alocaţii de la bugetul local pentru cheltuieli care nu au nicio legătură cu obiectul de activitate al instituţiei".
Textul hotărârii, dar şi controlul efectuat la faţa locului i-au făcut pe reprezentanţii Curţii de Conturi să concluzioneze: „S-au efectuat plăţi nelegale, în sumă totală de 141.861 de lei (35.500 de euro), din alocaţii de la bugetul local pentru cheltuieli care nu au nicio legătură cu obiectul de activitate al instituţiei".
Absurdul situaţiei avea să continue în ziua imediat următoare apariţiei articolului din „Adevărul". Pentru a justifica banii primiţi, patronii terasei „Tête-à-tête" au scris pe pereţi „Bibliotecă" şi au umplut un raft cu aproximativ 100 de cărţi. Restul a rămas crâşmă.
Verificare
Afacerile derulate de ALPAB au fost obiectul unui control al Curţii de Conturi care a întocmit un raport. Inspectorii au constatat mai multe nereguli.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu